FĂ CEEA CE TREBUIE

“Lucrarea fiecăruia … se va descoperi în foc” (l Corinteni 3:13)
Într-o zi, boul spuse catârului:
    “Hai să ne prefacem că suntem bolnavi”. Catârul spuse: “Nu, trebuie să terminăm ce avem de făcut”. Boul se prefăcu bolnav, iar fermierul îi aduse fân proaspăt. Când se întoarse catârul de la arat, boul îl întrebă cum merse treaba şi catârul îi spuse: “Bine”. Boul întrebă: “Ce a spus fermierul despre mine?” Catârul răspunse: “Nimic”. A doua zi, boul se prefăcu din nou bolnav. Când catârul se întoarse acasă, boul întrebă: “Cum a mers?” Catârul spuse: “Bine”. După o săptămână tot aşa, boul întrebă: “A spus ceva fermierul despre mine astăzi?” Catârul răspunse: “Păi, mie nu mi-a spus nimic personal, dar s-a oprit şi a avut o lungă discuţie cu măcelarul!”
        Trebuie să înţelegem următoarele: te-ai născut ca să împlineşti un plan Divin. Când nu faci aşa, există consecinţe, atât aici, cât şi în veşnicie. Pavel s-a concentrat pe chemarea lui. Cu puţin înainte de a fi executat, el a scris: “mi-am sfârşit alergarea” (2 Timotei 4:7).Să remarcăm faptul că Pavel nu s-a pensionat, el “a sfârşit”! În pilda talanţilor, omul ce şi-a îngropat talantul a plătit un mare preţ. Asta pentru că în ochii lui Dumnezeu cel mai mare păcat dintre toate este acela de a nu investi timp, talent şi comoara pe care ţi-a dat-o în scopul Lui. Într-o zi, viaţa ta va fi evaluată. Se cheamă “scaunul de judecată al lui Hristos”.
Pavel scrie că lucrarea fiecăruia va fi trecută prin foc pentru a se descoperi dacă îşi păstrează valoarea sau nu. Dacă lucrarea supravieţuieşte focului, cel ce a fâcut-o va primi o răsplată. Dar dacă lucrarea se mistuie, cel ce a făcut-o va suferi o mare pierdere (1 Corinteni 3:13-15).

Amin.